În cadrul Atelierului PLURAL a avut loc o vizionare de film (documentarul „Leningrad 900 days/ Ленинград 900 дней), urmată de o discuţie despre memoria celui de al doilea război mondial în ţările fostei URSS.
Participanţi la discuţie: Diana Dumitru, Andrei Cuşco, Petru Negură, Igor Caşu, Dorel Curtescu şi alţii.
Participanţilor le-au fost distribuite în prealabil două texte ca suport teoretic şi istoric pentru discuţie:
1) Jutta Scherrer, „Germania şi Franţa: depăşirea trecutului”, în Diana Dumitru, Igor Caşu, Andrei Cuşco, Petru Negură (eds.), Al Doilea Război Mondial. Memorie şi Istorie în Estul şi Vestul Europei, Chişinău, Cartier, 2013.
2) Alexei Miller, «Историческая политика в России: новый поворот?», А. Миллер, А. Липман (сост.), Историческая политика в 21 веке, Новое литературное обозрение, Москва, 2002.
Aici puteţi viziona un trailer al filmului „Leningrad 900 days: https://www.youtube.com/watch?v=Wo7DtcgWQU8.
În urma vizionării filmului documentar Leningrad – 900 Days, s-au discutat semnificaţiile şi uzurile semantice ale războiului al doilea mondial în actualitate, de către diferite regimuri politice (în Rusia, Moldova, Europa), dar şi semnificaţiile pe care martorii şi victimele războiului le acordă acestor evenimente şi suferinţelor din trecut. Deşi a dominat o interpretare anti-oficială a războiului, şi în mod special a experienţei blocadei Leningrad de către locuitorii oraşului, filmul prezintă cîteva puncte de vedere, exprimate de martorii intervievaţi, asupra experienţei blocadei. O parte a acestor mărturii se referă la strategiile de supravieţuire (înţelese în sens literal, dar şi în sensul extins al termenului). Un alt aspect al acestor mărturii se referă la semnificaţia şi utilitatea personală şi politică a acestor amintiri astăzi. Aici punctele de vedere triumfaliste ale celor care consideră blocada ca un act de eroism (viziunea oficială) se ciocnesc cu opiniile care diminuează eroismul acestei experienţe (faptele de alimentaţie cu pisici, cîini şi cadavre umane), acuzînd autorităţile sovietice pentru felul în care a fost gestionată criza generată de blocadă. Ultimul punct de vedere este de asemenea reticent asupra utilizării politice a acestor evenimente astăzi de către liderii de la Kremlin, fără ca viaţa de zi cu zi a supravieţuitorilor blocadei să fie îmbunătăţită semnificativ. (Petru Negură)
Participanţilor le-au fost distribuite în prealabil două texte ca suport teoretic şi istoric pentru discuţie:
1) Jutta Scherrer, „Germania şi Franţa: depăşirea trecutului”, în Diana Dumitru, Igor Caşu, Andrei Cuşco, Petru Negură (eds.), Al Doilea Război Mondial. Memorie şi Istorie în Estul şi Vestul Europei, Chişinău, Cartier, 2013.
2) Alexei Miller, «Историческая политика в России: новый поворот?», А. Миллер, А. Липман (сост.), Историческая политика в 21 веке, Новое литературное обозрение, Москва, 2002.
Aici puteţi viziona un trailer al filmului „Leningrad 900 days: https://www.youtube.com/watch?v=Wo7DtcgWQU8.
În urma vizionării filmului documentar Leningrad – 900 Days, s-au discutat semnificaţiile şi uzurile semantice ale războiului al doilea mondial în actualitate, de către diferite regimuri politice (în Rusia, Moldova, Europa), dar şi semnificaţiile pe care martorii şi victimele războiului le acordă acestor evenimente şi suferinţelor din trecut. Deşi a dominat o interpretare anti-oficială a războiului, şi în mod special a experienţei blocadei Leningrad de către locuitorii oraşului, filmul prezintă cîteva puncte de vedere, exprimate de martorii intervievaţi, asupra experienţei blocadei. O parte a acestor mărturii se referă la strategiile de supravieţuire (înţelese în sens literal, dar şi în sensul extins al termenului). Un alt aspect al acestor mărturii se referă la semnificaţia şi utilitatea personală şi politică a acestor amintiri astăzi. Aici punctele de vedere triumfaliste ale celor care consideră blocada ca un act de eroism (viziunea oficială) se ciocnesc cu opiniile care diminuează eroismul acestei experienţe (faptele de alimentaţie cu pisici, cîini şi cadavre umane), acuzînd autorităţile sovietice pentru felul în care a fost gestionată criza generată de blocadă. Ultimul punct de vedere este de asemenea reticent asupra utilizării politice a acestor evenimente astăzi de către liderii de la Kremlin, fără ca viaţa de zi cu zi a supravieţuitorilor blocadei să fie îmbunătăţită semnificativ. (Petru Negură)
